Who's Online
Exista in mod curent, 14 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Geopolitica: Ion Coja. "Tinutul secuiesc"?
Discuțiile
pe marginea cererii (1) de a se recunoaște (sau nu!) existența
unui „ținut secuiesc” pe teritoriul statului numit
România și (2) de a i se acorda acestui ținut un
statut legal, ca entitate administrativă și teritorială,
au un caracter prea puțin documentat. Pe marginea unui asemenea proiect geopolitic scriitorul și publicistul Ion Coja face câteva observații logice. întrucât revista Asymetria și eu însumi suntem adepții dialogului, îi invităm pe cititorii acestui text să se exprime.
Nota: Iată concluziile studiului de demografie Les processus de migration et les particularités de l’intégration des immigrés – le cas de la Hongrie semnat de Pál Péter Tóth; textul integral în format pdf se afla pe Internet. Intre cele doua zone, judetele locuite de Secui si Ungaria exista o legatura; cea descrisa mai jos de demograful ungur.
Dan Culcer
La migration vers la Hongrie est déterminée depuis 1920 par l’émigration (le déplacement) des
personnes de nationalité hongroise vivant dans les pays voisins en Hongrie. Ce phénomène, tout en augmentant le nombre de la population en Hongrie modifie sa structure par ses caractéristiques démographiques, provoque d’une manière directe ou indirecte (par l’élargissement des frontières des territoires d’enclaves ethniques) le rétrécissement progressif des territoires habités par les Magyars. Dans le cas ou ces processus ne se modifient pas dans l’avenir, la Hongrie ne va pas seulement „consommer” ses réserves internes mais par la oncentration vers le centre des descendants des personnes qui vivaient a l’époque dans les périphéries d’antan, elle „vide” en perspectives aussi les territoires peuplés actuellement encore par une population magyar. Ce processus qui se renforce automatiquement n’est pas seulement une caractéristique spécifique du mouvement migratoire international touchant la Hongrie, mais
une particularité qui détermine et simplifie l’intégration des „étrangers” immigrants en Hongrie.
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 24 @ 13:23:56 CET (73 citiri)
(Citeste mai mult... | 13135 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 5) |
Jurnal: Dan Culcer. Capitalism etnic sau capitalism pur si simplu?
Chestiunea existenței unui iredentism unguresc nu m-a preocupat decât de prin anii optezeci. Sunt un român ardelean bilingv, nu credeam într-o criză geopolitică majoră, sistemul european al frontierellor părea stabil, nu am avut niciodată sentimentul că ungurii ardeleni, cu care eram în contact, m-ar urî sau ar dori să-mi facă rău, le înțelegeam și le înțeleg eforturile dramatice de a-și păstra intactă identitatea. Dar vedeam aceste eforturi în cadrul unui Ardeal care este al nostru, al tuturor, fără separări și ghettoizări din nici o parte. Între 1971 și 1980 eram prins de activitatea de redactor al Vetrei, relațiile mele cu scriitorii unguri din România erau bune, chiar prietenești, așa cum amicale erau și relațile cu câțiva traducători din română în maghiară pe care îi cunoscusem cu vreun deceniu în urmă la Budapesta, oraș plăcut deși cernit de război și cărbunii de proastă calitate folosiți la încălzit.
Mă scandaliza cenzura care ne forfeca pe toți, români și unguri deopotrivă. Iar criza alimentară nu făcea în județul Mureș deosebiri de etnie, deși tocmai existența unei minorități majoritare în acest județ îi obliga pe activiștii de partid din județ să facă eforturi, în contradicție cu pauperizarea generală impusă prin plata în marș forțat a datoriilor externe, să mențină un nivel de trai ceva mai ridicat, ca să se evite probabil prin comisii și parlamente americane declarații demagogice despre un imaginar genocid nu doar cultural, care ar fi amenințat nu doar identitatea, ci și comunitatea cu pieirea fizică.
Dar lucrurile s-au schimbat după 1989, propaganda iredentistă s-a reactivat, mai mult chiar au apărut formațiuni politice și paramilitare cu programe iredente și violente. Lucrul se vede mai bine pe Internet decât în presa scrisă, care este mult mai controlată de o cenzură discretă neoficială, doar că trebuie să știi ungurește ca să poți avea acces la aceste mesaje din ce în ce mai violent voluntariste.
Orientarea neocolaboraționistă a UDMR a fost depășită pe la extremitatea ei dreaptă, au apărut Uniunea Civică Maghiară dar și alte formațiuni parapolitice, iar comportamentul unei aparente majorități politice maghiare devine tot mai supus presiunilor acestor extreme. Este evident că aici s-a produs o breșă, unul din factorii favorizanți fiind incapacitatea istorică a clasei politice bucureștene de a simți ce înseamnă și ce ascunde tensiunea etnică în Ardeal, de a negocia calm, de a discuta pe bază de realități sociale, geografice, dar și etnice (a se vedea articolul lui Ion Coja în Asymetria), de a discuta despre surse și resurse economice, rețele de comunicații și nu despre privilegii medievale obsolete, de a pune în evidență caracterul ireversibil al unei situații demografice și de a păstra controlul statal asupra bogățiilor subsolului și altor resurse esențiale (pădurea, apele, din unghi economic dar și ecologic).
O tensiune etnică de asemenea factură nu are surse naturale, ea este provocată dinspre o parte a Ungariei extremiste dar și din interior, de grupuri active care își asumă misiuni mesianice, susținute, dirijate de grupuri de lobby capitaliste care încearcă să construiască, în anumite zone ale Ardealului, situații economice favorabile instalării unui capital de origine ungaro-americană, o cale a recuperării mult dorite a Ardealului. O altă cale este manifestarea pretențiilor de reîmpământenire a resturilor nobilimii maghiare ardelene, emigrată după 1919, sau decimată după 1947. Complet lipsite de temei juridic modern, după dedomajarea optanților latifundiari unguri, în urma unui proces internațional câștigat de Nicolae Titulescu pentru Statul român, pe baza unor tratate acceptate și ratificate de comunitatea internațională, aceste pretenții de recuperare a bunurilor răscumpărate de Statul român deja, în loc să fie respinse de plano, sunt tolerate și chiar încurajate. Autonomia secuilor este doar o unealtă în realizarea acestor scopuri îndepărtate dar niciodată uitate. Ea nu va favoriza dezvoltarea liberă a zonei ce trebuie dezanclavată și nu închisă sub un control etno-monopolist. Orice monopol atinge interesele majorității. Situația din insulele franceze Martinica, Gauadelupa, din Reunion, unde s-au instalat de decenii monopoluri productive și comerciale, nu exprimă decât secundar un raport de subordonare și dependență între indigenii colorați și descendenții foștilor coloniști, ci este un fenomen de exploatare monopolistică unde culoare pielii săracilor nu îi face mai puțin săraci decât albii săraci. Asta poate fi soarta secuilor în orice zonă protejată care va deveni o rezervație de vânătoare pentru etno-capitaliști secui, cu sau fără scrupule morale. Dan Culcer Bibliografie
Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, ediția a II-a, Editor Muzeul județean de istorie, Brașov, 1995, carte interzisă în România după 1945. Victor Jinga a fost economist.
Din subcapitolul 2. Secuii, p. 305 și 317, extragem două citate care rezumă magistral chestiunea.
«Insula secuiască apare și ca un anacronism, în marea cea mare a românilor care de toate părțile ei își întind stăpânirea etnictății lor până la Tisa, Dunăre și apele Pontului Euxin. Taina menținerii acestei singularizări etnice rezidă în incontstabilele însușiri etno-biologice ale acestei populații, în afluxul de elemente românești asimilate, în conștiința trecutului ei vitejesc și în protecționismul larg de care s-a împărtășit în ultimele 2-3 veacuri din partea statului maghiar și a Principatului Transilvaniei, din care a făcut parte timp de secole (1437-1848) ca una din cele trei națiuni privilegiate.»
«România -după 1919- a realizat trei mari reforme, din care s-au îmărtășit și secuii, deopotrivă cu toți cetățenii țării și anume : reforma agrară, reforma votului universal și reforma conversiunii datoriilor agricole, în afară de alte reforme mai puțin importante, efectuate și acestea într-un larg spirit de echitate socială, poltică și economică. »
«Problema secuiască era extrem de acută ❲pînă❳ în anul 1918 când Transilvania s-a unit cu România. Congrese, memorii, imprecații, comisariate etc. se dedicaseră operei de ridicare a secuilor. Rezultatele fuseseră mediocre penru că toți reformatorii și înnoitorii nu se hotărâseră să lupte pentru schimbări structurale în ansamblul vieții secuiești. Nemeșii erau prezenți - și numai în folosul lor- în toate conducerile băncilor și ale tuturor inițiativelor economice producătoare de venit. Iar direcția pe care oficialitatea ❲ungurească❳ voia să o dea migrațiilor secuiești nu era acceptată de masele populare, care prin tradiție și determinate de interese economice, continuau să se îndrepte spre orașele și câmpiile moldo-muntene.»
Dan Culcer P. S. Ar fi interesant de știu spre ce zone se orientează acum forța de muncă excedentară din cele trei județe.
Iată ce îi scriam, pe tema iredentismului și pe marginea reacțiilor inadecvate ale lui Ion Lăncrănjan, bun român ardelean, de-a nost, cum se zice, dar polemist greoi și incult, scriitorului Coriolan Gheție, în 1983. Scrisoarea s-a păstrat în Dosarul de urmărire informativă (DUI) pe care Securitatea l-a deschis în 1972 pe numele meu, sub numele de cod "DINU". Cred că nu am de ce să-mi schimb opiniile mai jos exprimate, tocmai fiindcă știu că eforturile de a dezmembra România nu sunt noi, ele nu vin doar dinspre Apus ci și din Răsărit, iar politica unor lideri unguri, secui, ruși sau ucrainieni -prin cozile de topor reciclate de gen Voronin sau Iurie Roșca, are mereu în vedere și această ipoteză. Continuarea după Notă
Nota: Pentru a ilustra caracterul manipulatoriu al incitării tensiunii interetnice, așa cum este văzut el în realitatea socială a județelor respective, dăm un citat ceva mai lung din editorialul Duhoarea politică a sentimentului etnic
publicat în Covasna Media. Postat la 5 Februarie, 2009; împreună cu patru comentarii semnificative ale unor cititori ai publicației.
»Acum patru ani, Asociația „Pentru Comunitate“ se năștea în urma unui scandal politic căruia se dorea a i se imprima o tentă etnică. Voi aminti – chiar dacă unii cunosc foarte bine – circumstanțele de atunci ale apariției unei mișcări fără precedent: instalarea unui prefect maghiar în Covasna nu era privită ca un eșec al negocierii politice dintre partidele aflate la guvernare în acel moment (PD, PNL și UDMR), ci ca un atentat la integritatea națională și la siguranța fiecărul locuitor român al acestui județ. Cu toate că posturile (și cel de prefect, și altele) s-au pierdut la masa verde, se încerca acreditarea ideii că prefectul nu ar fi un instrument politic, ci însăși ultimul bastion al românismului în Covasna. Am considerat greșită această provocare a unor politiceni care au pierdut negocieri POLITICE și vor să recupereze prin MANIPULAREA MASELOR. Am spus atunci și o repetăm de câte ori avem ocazia că: „(…) în județul Covasna natura problemelor nu este una interetnică, nici de conflict al generațiilor, ci una a mentalităților. Incompetențele se ascund ușor în spatele etniei, iar exacerbarea naționalismului este cea mai facilă acoperire a eșecurilor politice.” (extras din „Manifestul pentru Normalitate“ al Asociației Pentru Comunitate) (…)Paradoxul, exact ca în curtea lui Strâmbă-lemne, este al UDMR, care se vaită că ce se întâmplă cu oamenii Uniunii (atenție, nu cu maghiarii!) este epurare etnică! Hai, nu zău? Vă voi spune exact ca acum patru ani, domnilor politicieni: ați pierdut pe plan politic, păstrați scandalul în aceeași zonă! Ciorovăiți-vă cât vreți cu partenerii (sau dușmanii) de breaslă, dar lăsați tulburările etnice deoparte! Războiți-vă cât și cum vreți, însă dați-ne voie să ne zâmbim în continuare pe stradă! Și, mai ales, lăsați sentimentele naționale la loc, în sufletul fiecăruia. Nu știu cum reușiți, dar când le scoateți voi la iveală încep să aibă duhoare de hoit.«
Dan Manolachescu
«
1. Alex says:
Februarie 6th, 2009 at 4:07 pm
Daca partidele etnice ar disparea ar fi foarte bine pentru omenire.
Nu numai ca au statut discriminator, in randul lor neputand intra anumite persoane din cauza culorii pielii sau a religiei, dar ele rapesc dreptul la opinie al propriilor simpatizanti.
Ca exemplu, un UDMR-ist nu poate fi de stanga, de drepta sau de … centru-stanga, el trebuie sa fie cum ii dicteaza marcu belu, nu poate alege conform profesiei saule sau ieologiei proprii.
Cu ajutorul sentimentului national oamenii sunt manipulati de partide care au in spate adevarati mafioti!
2. Robert says:
Februarie 8th, 2009 at 5:35 pm
In interiorul UDMR sunt mai multe platforme: liberal, conservator, socialist, etc… poate inainte de pareri date, putina informare nu ar strica.
3. anonimus says:
Februarie 8th, 2009 at 8:51 pm
Traim aici de ani buni, iesim la bere, ne unim destinele unii cu altii, invatam impreuna, iar niste maimutoi ca Marko Bela incita spiritele nationaliste. Sa iti fie rusine!!!
4. dey says:
Februarie 9th, 2009 at 2:35 pm
Dupa cum ziarul dumneavoastra are un articol, reiese forte clar, ca cei care instiga populatia este Primarul cu gasca lui.Nici chear partidul UDMR nu a fost de acord cu acest mars dar puterea pentru os(de-a nu-si pierde fotoliu, dea nu observa si celelalte judete marsaviile care le fac consilierii nostri, le ascund sub aripa asta a nationalismului,al etniei).
Rusine lor.«
|
Scris de asymetria on Monday, February 23 @ 21:20:39 CET (59 citiri)
(Citeste mai mult... | 16077 bytes in plus | Jurnal | Scor: 5) |
Poeme: Dan Culcer. Un soldat in opinci
Dan Culcer Un soldat în opinci
La frontiera cu Târgul de vite, strivit sub cizme potcovite orașul se termină brusc, cizme eliberatoare, nezăgăzuite. Pe strada Vlad Țepeș la numărul douăzeci și cinci în curtea cu bazine și albe crizanteme explodate Zace culcat pe spate un soldat român încălțat în opinci.
|
Scris de asymetria on Monday, February 23 @ 19:29:17 CET (52 citiri)
(Citeste mai mult... | 1244 bytes in plus | Poeme | Scor: 0) |
Fulgurații: Gavril Sedran despre poezia lui Ioan Muslea
In pofida amețitoarei oferte de carte, convergența de interese între mandarinii corporațiilor scriitoricești și baronii industriei de beletristică face ca șansa autenticității sà fie redusă la un infim interstițiu. Avantgardele de toate nuanțele sau inovațiile succedîndu-se neîntrerupt sânt recuperate ca argumente de vânzare.
Elementele de contracultură, câte au supraviețuit, sânt înnecate în informalul culturalului massificat. Rămâne ca unic grad de libertate marginalitatea care, deliberat aleasă, fără să ignore performanța și exigențele profesioniștilor, se definește prin respingerea motivării acestora.
Ioan Mușlea a optat pentru un infim insular teritoriu. Publicăm Cuvântul după… cetire, scris de poetul Gavril Ședran, pentru cartea În către pierdere, semnată de Ioan Mușlea, în curs de apariție la Editura EIKON din Cluj.
|
Scris de asymetria on Monday, February 23 @ 14:04:44 CET (60 citiri)
(Citeste mai mult... | 5284 bytes in plus | Fulgurații | Scor: 5) |
Fulgurații: Baron al Casei Dracula, Alexandru Misiuga a plecat la stele
Baronul Alexandru
Misiuga, baron al Casei Dracula, a plecat la stele.
|
Scris de asymetria on Wednesday, February 18 @ 19:50:59 CET (121 citiri)
(Citeste mai mult... | 11202 bytes in plus | Fulgurații | Scor: 0) |
Editoriale: Un sondaj sau o campanie de propaganda autonomista asa-zis secuiasca
Un sondaj de opinie care se prezintă sub titlul
Vox populi dar nu poate fi vocea poporului fiindcă
nu respecta nici un fel de reguli de redactare sau reprezentare, nu are
cum fi altceva decât propagandă mascată, fiindcă întrebările sunt
formulate confuz din start. Chestionarul a fost inserat de
ziaristul Petru Clej pe situl România liberă în viitor, o publicație cu
un statut ziaristic neclar, fiindcă nu e cunoscut proprietarul, fiindcă
nu se plătesc onorarii pentru colaborări, dar cu o poziționare politică
explicită, proautonomistă. Iată, în chiar paginile publicației lui Petru Clej, o completă prezentare a tezei autonomiste. Ceea ce dovedește că este vorba de o campanie concertată.
Iată două citate din acest text, care are meritul de a fi clar : "• Prin acordarea unor drepturi de autoguvernare administrativă, drepturi lingvistice și culturale, drepturi de autonomie fiscală, s-ar ajuta foarte mult dezvoltarea instituțională și economică a regiunii, prin asumarea unei responsibilități mult mai mari de către localnici în dezvoltarea „regiunii proprii”.
• Acordarea autonomiei teritoriale ar începe, după 90 de ani de înstrăinare reciprocă, un proces de reconciliere, care pe termen mediu ar ajuta foarte mult la dezvoltarea unei loialități reale, a unui atașament voluntar al secuilor față de România, atașament practic neexistent în ziua de azi."
După 90 de ani de la Unire, se scrie în fine, sub semnătura unui jurist un adevăr psihologic incontestabil pentru orice român cunoscător al situației. Singurul lucru care nu poate fi garantat de nimeni este consecința unui astfel de eventual troc, care ar duce, așa cum sugerează autorul maghiar sau secui, adică la apariția unui atașament voluntar al Secuilor față de România. Merită să se cedeze teritorii și venituri fiscale pentru a obține ceva atât de fluid și simbolic?
Nota: Revista ACUM - ținta unei campanii maghiare în favoarea autonomiei Ținutului Secuiesc, de Petru CLEJ
(Material propus pentru publicare la data de: 12-02-2009). Sub acest titlu revista ACUM recunoaste caracterul manipulatoriu si nesemnificativ al rezultatului asa-zisului lor sondaj propus pe o tema fierbinte.
Lansarea sondajului cu privire la solicitarea autonomiei Ținutului Secuiesc (http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt), remarca Petru Clej, a atras în ceva mai mult de două zile cele mai multe voturi din istoria sondajelor propuse de revista ACUM - peste 6000. În orice caz, un activist UDMR mi-a confirmat că e un efort concertat din partea Uniunii Maghiare, iar proveniența vizitelor pe pagina noastră o confirmă: Ungaria a trecut pe locul doi după România, iar din România e un număr sporit de vizite din Cluj, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc. Nu pun la îndoială legitimitatea unei astfel de campanii, dar sper că nu e doar un exercițiu cinic și fac apel la cei care votează "la comandă" să zăbovească pe pagina revistei ACUM, nu să o folosească doar pentru a-și depune votul în mare măsură propagandistic.
Dan Culcer. Comentariu : Este ceea ce am semnalat si anticipat in comentariul meu, provocand reactia mailistica a ziaristilor implicati, care, in loc sa discute public obiectia mea de fond, se simt lezati de compararea autonomismului cu tezismului cominternist care cerea dezmembrarea României. Iar cauza acestei posibilitati si miscari manipulatorii (folosita imediat de cei interesati) este chiar lipsa de profesionalitate si de luciditate a redactorului.
Concluzia dulceaga a notei de azi, care scoate in evidenta cresterea audientei revistei si politica echilibrata a redactiei
("Revista ACUM a promovat cu consecvență înțelegerea româno-maghiară, combătând excesele naționaliste și de o parte și de alta și ar fi regretabil ca ungurii din România și cei din afara ei să nu cunoască acest lucru."), nu are nici o semnificatie in aceste context, tocmai fiindca nu poate ascunde orientarea propagandistica a publicatiei, care este foarte evidenta, orientarea in cadrul careia pseudosondajele nu-si mai pot indeplini rolul manipulatoriu, odata decodata tehnica.
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 17 @ 15:09:03 CET (166 citiri)
(Citeste mai mult... | 9317 bytes in plus | Editoriale | Scor: 4) |
Sinteze: Ovidiu Mantaluta. Declinul educatiei imaginative?
O școală bună poate intra în spirala declinului surprinzător de repede. Spirala declinului școlii poate conduce de la o școală cu profesori buni, cu o reputație bună pe plan local și implicată în mai multe inițiative, proiecte, cu rezultate bune, la o școală în derivă, în care oamenii trăiesc într-o confuzie din ce în ce mai mare, lucrurile importante nu sunt spuse și nici făcute, și nimeni nu pare să știe ce este de făcut pentru a îndrepta lucrurile. Aceasta se întâmplă atunci când condițiile socio-economice în care acționează școala, dinamica populației școlare și schimbările de context cultural pun colectivul de profesori și conducerea școlii să facă lucruri noi, pentru care nu sunt pregătiți și la care nu au meditat niciodată. Problema dificil de abordat a copiilor din ce în ce mai turbulenți, agitați și care „nu mai sunt precum cei de odinioară” poate constitui, ea în sine sau la „pachet” cu altele – frustrările profesorilor, nemulțumirea acestora cu privire la statusul social și viața pe care o duc, lipsa de orizont profesional – una din cauzele eșecului organizațional și instituțional al școlii.
Un semn ușor de identificat al eșecului organizațional
este sentimentul de negare, frustrare, desperare chiar în rândul
profesorilor și elevilor – acestea se pot manifesta prin izbucniri
necontrolate, certuri, lipsa cooperării și încrederii; în școală nu
contează calitatea predării ci puterea și responsabilitatea pe care au
acumulat-o directorul și alți angajați (contabil, administrator, alți
profesori); discursul despre disciplină, eficiență, rezultate bune nu
este însoțit de îmbunătățirea comportamentului profesorilor și a
stilului lor de predare; există un risc major și ca discursul despre
calitate și acțiunile specifice să ajute unele școli să „deraieze” de
la menirea lor, plonjând într-o birocrație inutilă.
Un capitol dintr/o carte privind educatia imaginativa, care va aparea curand la editura DIDACTICA PRESS... <Libraria online Didactica Press>
|
Scris de asymetria on Thursday, February 12 @ 20:02:36 CET (111 citiri)
(Citeste mai mult... | 67852 bytes in plus | Sinteze | Scor: 0) |
Editoriale: Dan Culcer. Apocalipsa si libertatea comunicarii
Abolirea legii privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații este o necesitate vitală pentru evitarea autoritarismului, abuzului de putere și imixtiunii poliției politice în intimitatea cetățenilor liberi ai României, în apărarea încă atît de firavei democrații.
Petiția, ca să fie cu adevărat luată în seamă de un guvern și un parlament care au cutezat să formuleze, să justifice și să voteze o astfel de lege, fără să facă nimic pentru a o supune unei dezbateri publice, are nevoie de măcar câteva sute de mii de semnături.
Citiți și difuzați petiția, sensibilizați familiile, străinătatea, colegii de muncă. Când Statele Unite ale Americii se orientează, măcar aparent, spre o schimbare de paradigmă politică, cleptocrația din România încearcă să impună o botniță libertății de comunicare, de opinie și de asociere, într-un act de o violență legislativă, pseudolegală, intolerabilă. Legea este anticonstituțională. Să fie abolită de urgență iar Curtea constituțională să își facă datoria de apărătoare a libertăților asigurate prin Constituție. Adaug citeva rinduri in februarie 2009. Sunt ingretosat si ingrozit de iresponsabilitatea unor actiuni civice care amesteca irationalismul cel mai ordinar, de genul lecturii apocaliptice a cipurilor de cartile de identitate si pasapoarte, cu critica indreptatita si logica a legii privind supravegherea comunicatiilor private si profesionale, despre care e vorba in aceste texte legislative. Cele doua chestiuni nu sunt complet disociabile dar combinarea lor cu lecturile apocaliptice risca sa ridiculizeze protestele temeinice si posibilitatea a fost desigur imediat folosita de niste mercenari de presa sau de iluminatii atei, progresisti sau sectanti, antiortodocsii predicatori universalisti, de genul celui care isi pune publicistica sub lozinca blogosferica Frânge Biserica si salveaza lumea Anumiti clerici sau calugari ortodocsi invirtejiti de posturi sau de ciuperci otravite se cred in anul 1000 si predica milenarist, predici ce pot induce tulburari de minte printre credinciosii derutati, infometati si bolnavi. Nu cred ca interesul colectiv se defineste astfel. Mai degraba cred ca se maresc daniile catre unii ierarhi imbuibati adesea, din partea celor speriati care vor sa-si salveze sufletele in caz de cutremur final.Studiati capetele unor inalti clerici si veti constata minunate asemanari cu mastile activistilor cu ceafa groasa de pe vremea raposatului. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Monday, February 09 @ 14:48:37 CET (107 citiri)
(Citeste mai mult... | 4938 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0) |
Apeluri: România. 2008. O analiza preelectorala fara consecinte electorale?
Desi aparent inactuala, fiindca alegerile au trecut fara ca dezideratul solidarizarii sa devina realitate, publicam o proclamatie circulând pe Internet.
PROCLAMATIA este o sinteza a dezbaterilor pe forumuri, cauzate de alegerile parlamentare 2008, adresând o invitatie tuturor romanilor de a merge la vot, fiind o alta cale pentru obtinerea de drepturi, care incep cu acela de A VOTA! Dar ea contine si o sinteza a situatie din România care merita sa fie memorata, analizata.
Am mai publicat astfel de texte, practic anonime. Republicarea lor are un sens doar daca vor servi ca baza pentru regrupari si actiuni. Speram ca o astfel de continuare este posibila. Dar daca nimeni nu-si asuma rolul de epicentru sau nu organizeaza centre distribuite, inactiunea plângareata sau revendicarile on line nu vor duce nicaieri. Insuccesul potential al unor astfel de proclamatii este chiar în miezul proclamatiei aici repeoduse, adica in lipsa de eficienta a legilor privind dreptul de petitie, ineficienta organizata chiar de legislatori. Nu gasesc nicaieri numele responsabililor, adica a deputatilor care au votat legi dubioase, descrierea si nominalizarea lobbyurilor de excroci si profitori, trimiterile spre partidele care au facut promisiuni niciodata împlinite, etc. Se scrie despre EI si ne aflam iarasi, precum înainte de 1989 în situatia unei polarizari false, NOI (cei buni) si EI (cei rai). Va trebui sa se admita ca lantul slabiciunilor nu se întrerupe de la EI la NOI, caci cleptocratia se construieste de la baza spre vârf. Cei care au devalizat bunurile colective din gospodariile agricole colective sunt coresponsabili pentru dezastre si solidari cu excrocii din guvernele succesive ale tranzitiei. Asymetria
|
Scris de asymetria on Monday, February 09 @ 12:49:24 CET (103 citiri)
(Citeste mai mult... | 24210 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0) |
Eseuri: Stefan Arteni. The East-Central European Cultural Model. Part I
East-Central Europe is
not a static abstraction. The complex pattern of interaction rises
out of the peculiar aspect of ‘limes’ ethos as the site
of continuity of the archaic and of a paradoxical fatalistic
optimism, and can provide a picture of comprehensive correspondences
in space and time - the multiscale and many-valued chronotope.
|
Scris de asymetria on Thursday, February 05 @ 18:27:06 CET (120 citiri)
(Citeste mai mult... | 9323 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5) |
Polemici: Isabela Vasiliu-Scraba. Indicii de manipulare în eseistica lui Ion Papuc
Una dintre formele de bază ale manipulării mediatice folosește cu predilecție
confuze date istorice. “Ceața neștiinței a ceea ce este istoria” îi păruse lui
Horia Stamatu definitorie pentru ziaristica occidentală de după cel de-al
doilea război mondial. Mediatizarea unei atare neștiințe, “dirijată de
interese pe care majoritatea cititorilor le ignoră” (Horia Stamatu, Punta
Europea, enero 1956, nr.1, pp. 9-21), nu poate fi subsumată
conceptului de propagandă. Nici de dreapta, nici de stânga. Intrucât
manipularea mediatică face corp comun cu ceea ce s-a numit război
atipic, tinzând către inocularea unor atitudini si dispoziții mintale.
|
Scris de asymetria on Wednesday, February 04 @ 10:09:24 CET (109 citiri)
(Citeste mai mult... | 17658 bytes in plus | Polemici | Scor: 0) |
Polemici: Educatia în România si reformele post-decembriste.
Despre educație și miturile reformelor post-decembriste Reproduc integral articolul lui Gabriel Staicu, de pe situl Centrului pentru economie si libertate (ECOL) , articol care contine, printre altele, niste Propuneri de reformă pentru sistemul educațional din România. Studiul fiind bine structurat si tema fiind esentiala pentru România de azi si de mâine, invitam cititorii si colaboratorii Asymetriei sa se exprime în cadrul acestei anchete ad-hoc, pe care vom incerca sa o organizam rapid.
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Wednesday, February 04 @ 09:49:24 CET (175 citiri)
(Citeste mai mult... | 38698 bytes in plus | Polemici | Scor: 0) |
Editoriale: Magda Ursache. Acele din perna
Din aproape în aproape, cuvîntul iluzie e asociat cu anticomunism. Comunismul a fost acuzat ca regim sîngeros, formal, de vreme ce nu știm exact numărul victimelor, în ciuda atîtor institute de investigare a crimelor lui, de analiză a dictaturii, de studii in… disciplinare (mulțumesc, Mihai Rogobete!).
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 03 @ 16:31:45 CET (126 citiri)
(Citeste mai mult... | 20358 bytes in plus | Editoriale | Scor: 5) |
Restituiri: Petru Ursache raspunde unor întrebari puse de Gabriel Stanescu
Petru Ursache răspunde unor întrebări puse de Gabriel Stănescu, o anchetă a revistei Origini.
1. În ce măsură operele importante ale scriitorilor din exil au contribuit
sau contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural național?
2.
Cum credeți că au fost și sunt receptate scrierile exilului de către
cititorii, criticii și istoricii literari din România după 1990?
3.Care
sunt avantajele și dezavantajele aventurii de a scrie literatură în
limba română dincolo de hotarele geografice ale României?
|
Scris de asymetria on Saturday, January 31 @ 17:24:03 CET (125 citiri)
(Citeste mai mult... | 16844 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0) |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|